Proiect 4

Imaginarul religios românesc

Al patrulea proiect ROMIMAG are în vedere Imaginarul religios al românilor. Antropologii contemporani privesc religiile drept sisteme autonome și autosuficiente, capabile să ofere o înțelegere funcțională și completă asupra lumii, care dau specificul identitar al comunităților respective. Analiza credințelor religioase din România, de la cultele antichității la creștinism, în toate formele și confesiunile sale, este nu doar o modalitate de conservare a diversității culturale,  ci  și  o  formă   de practică socială pentru învățarea respectului reciproc, a acceptării diferenței. De asemenea, ea face posibilă o evaluare nu doar a patrimoniului religios spiritual, ci și a celui material, constituit din așezăminte, icoane, vitralii, fresce, biblii, manuscrise, texte imprimate etc.

Lista articole

Depuneri de piese de aur în sanctuarul în aer liber de la Oarţa de Sus (Carol Kacsó, Mărturii arheologice, Muzeul Judeţean Maramureş, seria „Colecţii muzeale” 1, Editura Nereamia Napocae, Baia Mare, 2004)

Vase cu protome de tauri de la Lăpuş, jud. Maramureş (Carol Kacsó, Mărturii arheologice, Muzeul Judeţean Maramureş, seria „Colecţii muzeale” 1, Editura Nereamia Napocae, Baia Mare, 2004)

Epifania lui Dionysos

Tumulul Sveshtari (Foto: c a by Interact-Bulgaria)

Mănăstirea de la Cârţa, jud. Sibiu

Judecata de Apoi, Biserica Mănăstirii Voroneţ, jud. Suceava (Foto: Sorin Marţian)

Biserica din Prejmer, jud. Braşov (Institutul Naţional al Patrimoniului, http://www.cimec.ro/Monumente/UNESCO/UNESCOro/Album/Transilvania/Prejmer/Album/imagini/B02_Prejmer.jpg)

Mănăstirea Putna, jud. Suceava, carte poştală (din arhiva personală Mircea-Gheorghe Abrudan)

Constantin Brâncoveanu cu familia sa şi voievozii Matei Basarab şi Neagoe Basarab. Tablou votiv, Biserica Sf. Împăraţi Constantin şi Elena, Mănăstirea Hurezi, jud. Vâlcea, 1694 (Foto: Elena Dana Prioteasa)

Cupola Catedralei greco-catolice Sfânta Treime, Blaj, jud. Alba (Foto: Cristian Barta)